Sisteme de stingere a incendiilor

Incendiul, ca proces de ardere, este o reactie de oxidare, insotita de degajare de caldura si lumina.

Incendiul este posibil doar in prezenta materialelor carburante si a oxigenului, peste temperatura de aprindere (triunghiul focului). Un incendiu poate fi lichidat fie prin indepartarea materialelor carburante din zona de ardere, fie prin reducerea cantitatii de caldura sau oxigen pana sub limitele la care reactia de oxidare inceteaza. Reducerea in zona de ardere a cantitatii de caldura sau oxigen este actiunea principala a instalatiilor de stingere a incendiilor.

Pe principiul racirii focarului de incendiu se bazeaza functionarea instalatiilor de stingere cu apa, in timp ce instalatiile volumice se bazeaza pe umplerea volumului liber al unei incaperi inchise cu agenti care nu intretin arderea si asigura stingerea incendiului datorita reducerii concentratiei de oxigen din aer, pana sub limitele la care inceteaza arderea.

de suprafata
volumice.

Sistemele de suprafata de stingere a incendiilor trimit la suprafata focarului de incendiu substanta stingatoare, care raceste sau opreste alimentarea cu oxigenul din aer a zonei de ardere, impiedicand iesirea aburului.
Ca exemple de instalatii de suprafata sunt: instalatia de stingere cu apa, instalatia de stingere cu spuma etc.

In grupa instalatiilor de stingere volumica a incendiilor, intra cele care umplu volumul liber al incaperii cu substante care nu intretin arderea, cum ar fi: abur, gaze inerte, spume foarte usoare. Aici nu sunt incluse instalatiile care umplu incaperile cu apa si anume, instalatiile de inundare si stropire a incaperilor.

Orice substanta stingatoare, actionand asupra unui focar de incendiu, raceste, izoleaza de oxigenul din aer, distruge mecanic flacara si ingreuneaza iesirea din zona de ardere a aburului format.

Instalatiile de stins incendiul trebuie sa corespunda urmatoarelor cerinte principale:

sa fie oricand gata de functionare;
sa nu intensifice prin functionarea lor arderea;
sa fie sigure in functionare si sa aiba vitalitate ridicata;
sa actioneze asupra focarului de incendiu astfel incat sa excluda posibilitatea reaprinderii;
sa aiba mijloace de actionare locala si de la distanta, si posibilitati de control;
sa nu fie periculoase pentru om;
substantele stingatoare sa nu provoace corodarea instalatiilor si constructiilor afectate, sa nu fie deficitare si sa-si mentina proprietatile stingatoare dupa o depozitare indelungata.